Еще кое-что любопытное
Nici nu-mi mai amintesc de ce plângeai.
Poate doar aşa, de tristeţea amurgurilor.
Ori poate de drag
şi de blândeţe.
Nu-mi mai amintesc de ce plângeai.Mă culcasem lângă glasul tău şi te iubeam.
Știi ce e ciudat? Apare la un moment dat o persoană care îți vindecă rănile, le vindecă pe toate, iar apoi vine momentul când trebuie să plece și îți lasă cu o rană în plus de cât aveai înainte.
Când îți poți spune povestea fără să plângi înseamnă că te-ai vindecat.
Nu sunt genul de persoană cu care e ușor să ai o relație. Nu sunt fată pe care să o bagi în pat după câteva săptămâni. Sunt fata care vrea mai mult decât melodii și poze postate pe profilul de facebook. Fata pentru care “in a relationship” nu înseamnă obligatoriu iubire. Sunt foarte dificilă uneori. Uneori va părea că nu te vreau și nu am nevoie de tine, dar, crede-mă, atunci am cea mai mare nevoie. Nu sunt fata care să-ți spună să rămâi dacă vrei să pleci, fata care să cerșească iubire și să o primească la prețuri plătite în compromisuri și sacrificii. Și știi de ce nu sunt așa? Pentru că obișnuiam să fiu exact ceea ce urăsc acum. Obișnuiam să fiu o gâsculiță care se mulțumea să știe că e simpatică și care se prefăcea că nu are nimic în cap pentru a câștiga inimi ca și cum ar câștiga concursuri prin tragere la sorți. Obișnuiam să fiu fata care făcea sacrificii, care se atașa incredibil de repede de oameni, care lupta până la absurd pentru a păstra persoane în viața ei. Fata tipică, prostuță, care se alegea de fiecare dată cu inima frântă. Acum nu mai sunt așa, nu mai pot. Acum am să-ți strig “Pleacă!” în loc să te implor cu lacrimi în ochi să rămâi promițând să culeg stelele de pe cer pentru tine. Sunt complicată. Sunt așa fiindcă întotdeauna am urât oamenii complicați, oamenii care ieșeau pe ușa din spate din viața persoanelor iubite, fără luptă, fără explicații. Asta m-a făcut, presupun, pe mine, una dintre acele persoane complicate pe care nimeni nu le înțelege. Recunosc, uneori aș vrea să fiu înțeleasă fără multă vorbăraie, alteori aș vrea să merg la o petrecere și să mă îmbăt și să mă comport ca o tipă de nimic cum fac toate fetele din jurul meu.
Nu sunt genul de persoană care are mulți prieteni, care este incredibil de sociabilă și aruncă în stânga și în dreapta complimente care nu vin din inimă. N-am să-ți spun că ador rochia ta dacă nu-mi place câtuși de puțin și n-am să-ți întorc complimentul doar de dragul de a fi drăguță, cum sunt cam toți oamenii. Nu sunt falsă, asta ar trebui să înțeleagă toți. Poate sunt puțin cam inchisă in mine uneori, poate citesc cam mult, poate am vise prea mari. Poate nu mă pricep mereu la sfaturi. Dar pentru prietenii mei adevărați aș ucide. Dacă cineva îmi dovedește că este destul de diferit de această gloată mare, fără personalitate, îmi câștigă garantat prietenia. În gașca de fete care bârfesc tot liceul eu am să fiu undeva pe margine, poate chiar cea bârfită când este atentă în altă parte sau nu este de față. Pentru că eu nu pun preț pe aspect. Nu-mi pasă că te îmbraci de la firme renumite, dacă nu mă respecți, nu-mi dai motive să o fac nici eu. N-am să te admir că imiți moda din reviste, dar nici n-am să te persecut că te îmbraci simplu. Eu sunt altfel, nu ca ei!
Eu sunt prietenă rar și iubită și mai rar, dar atunci când îndeplinesc unul dintre aceste roluri, sau pe ambele, simultan, te asigur de faptul că ai lângă tine o ființă care ar ucide pentru binele tău. Sunt altfel! Sunt diferită, sunt ciudată, sunt aiurită… sunt cum vrei tu! Dar dacă ajungi să-mi câștigi inima, vei avea aprecierea mea o viață.
Era un bărbat cu fiul lui în drum spre casă și, la un moment dat, fiul îl întreabă pe ta'su:
-De ce este doar o stea pe cer?
Tasu se uita pe cer și îi zice:
- unde? Nu vad nimic.
- acolo, uite!
-nu văd nimic fiule, dar știi de ce tu o vezi și eu nu?
-de ce?
- pentru ca acea stea este îngerul tău pazitor.
-Și vrei să spui că nimeni altcineva nu o poate vedea?Atunci tatăl se coborâ la nivelul copilului. Ceea ce urma să-i spună părea prea complex, iar lui ii era teamă ca nu o sa înțeleaga, dar nu-l putea minți.
-Uite fiule, doar oamenii cu suflet inocent și curat îsi pot vedea îngerul păzitor. Noi, adulții, nu o putem face, pentru că noi am suferit, urât, iubit, am făcut, la rândul nostru oameni să sufere…iar aceste lucruri ne-au stricat sufletul.